Prajitura speciala cu caise

Prajitura cu caise este vedeta verii, asa ca ma gandesc sa ne luam "la revedere'" de la sezonul estival cu o reteta insorita, parfumata si delicioasa. Prajitura cu caise este una binecunoscuta, dar i-am adaugat o generoasa glazura de gem parfumat de capsuni si o ploaie de fulgi de migdale, pentru a o face mai speciala.
Este atat de pufoasa si de lejera! Ideala pentru zilele de vara sau de inceput de toamna, cand inca mai gasiti caise proasete si parfumate. Combinatia de caise- capsuni este "made in heaven", incercati si va veti convinge.
Si mai am un mic secret, dar nu vi-l spun acum, ci pe parcurs. Am adaugat si un condiment oriental, pentru un plus de culoare si parfum...Pregatiti-va pentru o reteta speciala, dar simpla, cu reusita garantata.

Pentru aceasta prajitura trebuie sa ii multumesc soacrei mele, care mi-a dat reteta de baza a acestei prajituri. Eu am venit cu adaosurile: gem, migdale si.... (inca nu va spun ;) )

Ingrediente:
-6 oua
-10-15 caise proaspete bine coapte
-250 gr faina
-250 gr zahar
-o ceasca de cafea de ulei (cca. 200 ml)
-un plic de praf de copt
-esente: vanilie, rom
-2 lingurite coaja de lamaie
-optional: un varf de cutit de sofran (ingredientul surpriza)
-un borcan gem de capsuni
-fulgi de migdale

Mai intai separati galbenusurile de albusuri.

Bateti albusurile cu zaharul ca pentru bezea.

Apoi se adauga galbenusurile, unul cate unul.

Apoi adaugati uleiul, turnand treptat, in timp ce mixati la viteza mare.

Adaugati faina amestecata cu praful de copt. Amestecati cu lingura .

Apoi sofranul.

Esentele, coaja de lamaie:

Se unge o tava si se tapeteaza cu faina. Se toarna compozitia in tava.

Puneti si jumatatile de caise , cu interiorul in jos.

Se coace la 180 de grade, pana cand trece testul scobitorii si este rumenita.
La sfarsit se unge cu gem.

Se presara fulgii de migdale si se mai lasa inca 5 minute in cuptorul bine incins, sa se rumeneasca usor migdalele.

Se lasa sa se raceasca la temperatura camerei si se portioneaza.

Este super racoritoare, aerata si lejera.

Merge sa o lasati si simpla, doar pudrata cu zahar.
Va ofer aceasta portie :

Pofta buna!

Sparanghel verde cu sos de unt, usturoi si lamaie

Una dintre cele mai delicioase retete de sparanghel este cea cu sos de unt. Sparanghelul este o leguma regala, cu deosebite proprietati, asa ca merita o pregatire pe masura ( nu il preparati termic foarte mult, sa ramana un pic "al dente").
Sosul este simplu, rapid, dar complimenteaza perfect sparanghelul verde. Stiti cum se spune :"mai putin este mai mult'...Asa si cu sparanghelul, nu il coplesiti cu temperaturi ridicate sau combinatii complicate. Alegeti simplitatea ori de cate ori va ajuta calitatea...Si, in privinta sparanghelului, sunteti deja avantajati. Lucrati cu o leguma deosebita, careia ii trebuie doar foarte putin ca sa ajunga la perfectiune.

Sparanghelul verde se rupe si se indeparteaza partea fibroasa (sau daca e deja taiat, se mai taie un cm din capat, sa se vada seva din tulpina). Apoi se spala si se fierbe in apa cu putina sare. Se fierbe maxim 5 minute, la foc mare.

Apoi se scurge si se spala cu apa foarte rece. Acest soc termic va ajuta la pastrarea culorii verde.

Incingeti 2 linguri de unt (puteti sa amestecati uleiul de masline cu unt). Adaugati usturoi macinat, dupa gust.

Puneti sparanghelul fiert, saltati-l in amestecul de unt cu ulei, 1-2 minute. Stoarceti o lamaie peste el.

Amestecati si gata.

Se serveste cu oua prajite, fierte sau cum vreti voi.

Sau ca garnitura la fripturi.
Pofta buna!

Retete deosebite cu oua "Cupe pascale"

Am vazut acum cativa ani o emisiune la italieni despre pregatirea mesei de Paste. Evident ca erau si retete traditionale, dar, spre supriza si incantarea mea, au prezentat si o varianta mai moderna pentru ouale de Pasti. Plecand de la sugestia lor, mi-am lasat inspiratia sa ma ghideze si am realizat aceste "cupe pascale" . Din ardei multicolori, din chifle, cu sau fara mozzarella, cupele pascale sunt ideale pentru orice mic dejun de weekend, cand aveti timp si dispozitie pentru ceva deosebit.

Ingrediente:
-oua
-chifle proaspete
-ardei grasi colorati
-mozzarella
-putin unt
-ulei de masline
-sare grunjoasa, piper, boia

Prima varianta: Cercuri colorate umplute cu oua si mozzarella
Taiati cercuri de ardei grasi. Puneti-le la prajit, la foc mic, si umpleti-le cu ouale crude. Daca vreti sa aiba o baza, puneti bucatele de miez de paine in interiorul cercului de ardei si apoi spargeti oul (in poza ardeiul galben are baza de paine, celelalte nu). Cand prajiti, puneti obligatoriu capacul peste tigaie (ajuta sa se coaca mai repede).

Presarati sare, piper, boia. Puneti si mozzarella cand sunt aproape gata.

Se scot pe un platou si se servesc calde.

Garnitura de sparanghel fiert si apoi tras putin la tigaie este perfecta. Sparanghelul si oul fac un mariaj reusit.

Varianta 2: Cupe-chifle cu oua

Taiati capacul chiflelor, scoateti miezul si puneti cate o lingura de unt in fiecare chifla. Untul s e va topi si va inmuia interiorul chiflei. Coaja va fi crocanta, iar miezul moale, delicios aromat de untul topit...un contrast placut si gourmand :)

Apoi spargeti oul si adaugati-l in cupa-chifla.

Coaceti-le la 180 de grade, circa 15 minute, pana cand ouale sunt facute cat de mult doriti. La final, adaugati mozzarella rasa (optional) si mai introduceti 2-3 minute la cutor, sa se topeasca.

Varianta 3: Cupe de ardei umplute cu ou

Se coc la 180-200 de grade, 15-20 de minute.

Pofta buna!

Cordon bleu

Cordon bleu este o reteta clasica a gastronomiei frantuzesti, a carei valoare a facut-o sa strabata bariera timpului. Denumirea de "cordon bleu" sugereaza gradul de distinctie al retetei. Ordinul "cordon Bleu" era atribuit cavalerilor Sfantului Spirit, fiind cea mai ilustra decoratie in timpul monarhiei lui Henry.
Termenul a ajuns sa fie folosit si in limbajul gastronomic datorita unor seniori-cavaleri "Cordon Bleu" gurmanzi, pasionati de arta culinara, care au constituit un fel de club al vinului si al gastronomiei. Retetele lor uluitoare au creat rapid o legenda in jurul acestui club. Asa a aparut expresia frantuzeasca : " gatesti ca un Cordon Bleu".
Pentru aristocratii frncezi, notiunea de "cordon bleu" definea exceptionalul, distinctia suprema care se putea atribui.
Acum acest titlu a fost preluat de vocabularul gastronomic, existand si o scoala internationala de gatit cu acest nume. Dar primele intalniri ale acestei denumiri cu gatitul dateaza din 1895, cand jurnalista Marthe Distel a publicat prima revista de gastronomie " Le Cuisinier Cordon Bleu".
Scoala de bucatari "Cordon bleu" a cunoscut abia dupa sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial o expansiune deosebita. Madame Brassart a dat startul la ceea ce este acum "Cordon bleu", adica o scoala internationala de bucatari, de top, cu peste 27 de scoli in intreaga lume.
Ca reteta, cordon bleu original este un escalop de vita pane, umplut cu branza tare ( ementaler, gruyere-original; cascaval) si o felie de jambon.

Dar sa lasam istoria deoparte, sa ne punem sortul si sa gatim un cordon bleu. Vom face reteta cu piept de pui si cascaval.

Ingrediente:
- file de piept de pui
-cascaval
-jambon(eu am pus de curcan)
-2 oua si 2-3 linguri de lapte (pentru 4-5 cordon bleu)
-pesmet
-faina
-ulei

Bateti bine fileul de pui si presarati-l cu sare si piper.

Asezati peste pui o felie de jambon, o bucata paralelipipedica de cascaval si rulati. Daca vreti, puneti inca o felie de jambon peste cascaval (optional). Prindeti fiecare rulou de pui cu scobitori.

Apoi bateti ouale cu laptele.

Adaugati si 2 linguri de faina, sa fie putin mai gros.

Dati rulourile prin faina.

Apoi prin amestecul de oua batute.

Si, in final, prin pesmet. Puneti-le la prajit, in ulei amestecat cu unt topit.

Se prajesc la foc mediu spre mic, ca sa se patrunda bine. Puteti sa puneti si un capac in timp ce prajiti.

Se intorc pe toate partile, pana cand sunt bine rumenite.

Se servesc cu garnitura de cartofi si sparanghel.

Si acum o sectiune delicioasa:

Pofta buna!